"De-a lungul timpului, motivele oamenilor au inceput sa ma interseze mai putin decat actiunile lor, decat existenta. Caci, pana la urma, stelele nu au nicio ratiune, chiar si mortile lor sunt pure, in slujba existentei.
Maddy Wirtz era o fata desteapta de pe Fairfax Avenue, dar gresise crezand ca stelele sunt vesnice, spunandu-si ca stelele sunt acolo pe cer, indiferent de felul in care se schimba lucrurile pe pamant, si curand avea sa afle ca stelele nu sunt vesnice, ca nici macar nu sunt acolo, asta era cel mai ironic lucru dintre toate. Lumina paradisiaca pe care o admiri este o lumina antica, te uiti la trecutul tau distant, insondabil, la stele de mult apuse.
Chiar si propriul nostru soare, steaua noastra domestica, e cu opt minute in trecut. Timp uitat in trecut, asa se numeste. E mai bine sa nu te gandesti la astfel de smecherii ale luminii si ale timpului, la astfel de paradoxuri. Vreau sa spun, sa nu te gandesti la ele cu emotie, cu nici un pic de emotie."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu